Biserici Romania, biserica Curtea de Arges, Cisnadioara, Biserici prezentate de infoTravels.ro - informatii ale atractiilor turistice din Romania - InfoTravels
Meniul principal :
- DESPRE ROMANIA
- DESTINATII PRINCIPALE
- OBIECTIVE TURISTICE
- ORASE PRINCIPALE
- REGIUNI ISTORICE
- MINI-GHID
OBIECTIVE TURISTICE
Biserica Neagra, unul dintre simbolurile oraşului Braşov, este biserica parohială a Bisericii Evanghelice C.A. din România. Numele actual l-a primit după ce, în 1689, incendiul care a cuprins tot oraşul a tranformat-o într-o ruină. Iniţial ea purtase hramul Sfintei Maria. După Reformă a fost cunoscută ca "Biserica Mare", însă denumirea populară de după incendiu,„Biserica Neagră“, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea.
Biserica Neagră este cea mai mare constucţie sacrală din România, cea mai mare biserică-hală la răsărit de Viena şi unul dintre cele mai mari lăcaşe de cult medievale de la domul Sf. Ştefan din Viena pînă la Hagia Sophia din Constantinopol. Orga Buchholz, construită în perioada romantismului timpuriu, este cea mai mare orgă mecanică din România. Sunetul ei atrage în fiecare an organişti atât din ţară cât şi din străinătate, care îşi doresc să concerteze aici. La data construirii ei, se număra printre cele mai mari orgi din Europa.
În turnul Bisericii Negre se află cel mai mare clopot mobil din România, cu o greutate de cca. 6.000 kg
În interior, vizitatorul poate descoperi nenumărate obiecte de artă: critselniţa (1472), pictura murală a Sf. Maria (1476), stranele din secolele XVIII-XIX care atestă activitatea intensă a breslelelor braşovene, altarul neogotic (1866) alături de multe alte piese din aur şi pietre funerare ale personalităţilor braşovene. În partea din spate a bisercii se află două expoziţii deschise permanent, care povestesc despre istoria Bisericii Negre şi despre viaţa reformatorului Johannes Honterus.
Programul de vizitare:
15.iunie - 15 septembrie 10.00-17.00
16.septembrie - 14 iunie 10.00-15.30
Biserica Sfântă Nicoară din Budeşti Şuşani este situată la 25 de kilometri de Sighetul Marmaţiei, a fost construită în anul 1970 şi are o formă dreptunghiulară cu acoperiş pe întreaga clădire. Biserica a fost construită pe terenul celei de dinainte astfel pictura care se poate vedea şi astăzi datează din 1550. Majoritatea inscripţiilor sunt în limba slovacă, de exemplu pe uşile de la intrare se găseşte inscripţia: "Aceste uşi au fost aduse de Marius Vasile cu nevasta şi copiii, care au dat-o bisericii pentru iertarea păcatelor. Anul 1628".
Pe registrul întâi al peretelui sudic sunt pictate scene precum: Cina cea de Taină, Rugă de pe Muntele Măslinilor, Tăgăduirea lui Petru, Judecata Înalţilor Preoţi Anna şi Caiafa, Batjocură lui Iisus şi Răstignirea. Biserica se afla pe lista monumentelor istorice din Maramureş şi poartă hramul Sfântul Nicolae.
Biserică veche din deal de la Ieud a fost construită de familia nobilă locală Bălea la începutul secolului al XVII-lea. Biserica datată din a doua decadă a secolului al XVII-lea, fiind cu un secol mai veche decât biserica de lemn din șes, a doua biserică de lemn din sat și una dintre cele mai vechi păstrate în Maramureș. În austeritatea ei exterioară, încălzită în interior de cioplitura consolelor și de culorile vii ale picturii murale, biserica de lemn din Ieud Deal reprezintă un vârf al artei și tehnicii de a construi biserici de lemn în Maramureș. Valoarea ei este dublată de un ansamblu pictural de cea mai bună calitate, cea mai reprezentativă operă a cunoscutului zugrav itinerant local Alexandru Ponehalschi. Biserica a fost inclusă în 1999 de UNESCO pe lista monumentelor cu valoare de patrimoniu cultural mondial, împreună cu alte șapte biserici de lemn din Maramureș. Butea bisericii din Ieud Deal este ridicată din bârne de molid, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Tălpile și portalele, mai expuse la umezeală, sunt făcute din lemn de stejar. Pereții sunt ridicați drepți cu bârne fasonate din secure și bardă, apoi rigidizați cu cuie de lemn. Între bârne sunt făcute scobituri „cuptytye” pentru etanșeizarea pereților. Din fotografiile de epocă reiese că cheutorile au fost o perioadă acoperite cu scânduri.
Construcţia bisericii Sf. Nicolae din Şchei a început în anul 1495 cu sprijinul domnitorului Ţării Româneşti, Vlad Călugăru, pe locul unui vechi lăcaş de cult atestat de documente din anul 1292. Biserica ortodoxă şi şcoala românească, construită în apropierea ei, au fost un important centru spiritual şi cultural pentru românii din toată Ţara Bârsei. Influenţa lui se extinde asupra românilor de pretutindeni, fiindcă aici a activat diaconului Coresi care a tipărit primele cărţi bisericeşti în limba română. La înfrumuseţarea şi mărirea bisericii au contribuit pe parcursul timpului, mai mulţi voievozi prin donaţii sub formă de bani, obiecte din aur şi argint, icoane vechi şi obiecte preoţeşti. Chiar şi împărăteasa Rusiei Elisabeta Petrovna a contribuit la înzestrarea edificiului. Biserica a fost ridicată iniţial în stil gotic, dar transformările ulterioare din sec XVIII au rezultat influenţe baroce. Se păstrează un valoros ansamblu de pictură murală din secolul XVIII. În cimitirul bisericii sunt îngropate personalităţi importante din istoria naţională şi locală ca Nicolae Titulescu, dr. Aurel Popovici, preotul Vasile Saftu şi alţii.
