CRISANA - InfoTravels

Cauta in pagina
Du-te la conținut

Meniul principal :

Crişana este regiunea căreia i se aplică principiul că esenţele tari se ţin în recipiente mici. Defileuri, cascade, peşteri, toate sunt adunate într-un ţinut întins pe ceva mai mult decât suprafaţa unui judeţ. Numele regiunii provine de la cele trei râuri importante care strabat regiunea: Crisul Alb, Crisul Negru si Crisul Repede. De altfel, Crisana mai este cunoscuta si sub numele de Ţara Crişurilor. Legenda spune că un crai lacom i-a obligat pe fiii lui Criş cel Bătrân să caute o comoară de aur. O vrăjitoare însă a prefăcut în apă curgătoare pământul de sub picioarele celor trei feciori de împărat. Soldaţii craiului care-i escortau pe tineri au fost transformaţi şi ei, de vrăjitoare, în „crişuri” mici şi repezi. Adevăratul aur al Crişanei, un teritoriu nu foarte întins, stă ascuns în atracţiile sale turistice numeroase, mai ales în cele naturale. Aici găseşti cea mai lungă peşteră din ţară, cea a Vântului (47 km), dar şi una dintre cele mai bine amenajate formaţiuni carstice din ţară, Peștera Urşilor. După cum îi spune şi numele, Peștera Urșilor adăposteşte mari cantități de oase ale ursului de cavernă, dispărut în urmă cu 15.000 ani. 

Un alt obiectiv magnific, Cheile Galbenei, începe să se desfăşoare brusc, la poalele unui perete vertical de calcar, formând cel mai mare şi mai sălbatic canion din Munţii Apuseni. În apropiere se află Cetăţile Ponorului, deschidere monumentală a unui complex carstic format din opt bazine care au un curs subteran bogat. Între ele, vei descoperi Lumea Pierdută. Un nume inspirat pentru un complex peisagistic, carstic şi speologic format dintr-o pădure cu avene (peșteri circulare), peşteri şi izbucuri (izvoare de apă cu debit intermitent).

Spre toate aceste minunăţii ale naturii se poate pleca din Arieşeni, o staţiune din Munţii Bihor, situată la o altitudine de circa 1.000 m, renumită inclusiv pentru pârtiile sale de schi. Pentru odihnă şi tratament, mai cunoscute sunt în vestul Apusenilor, Băile Felix şi Stâna de Vale. Pe lângă aceste frumuseţi ale naturii, mâna omului şi-a lăsat din plin amprenta în Crişana. Merită să vezi vestigiile Cetăţii Oradei, o citadelă cu cinci bastioane la colţuri sau cetatea antică a dacilor, Ziridava. Te poţi reculege la Biserica cu Lună (Oradea), care şi-a primit numele de la un orologiu instalat în turn în 1793. Acest mecanism complicat construit de un mecanic ingenios din oraş, reproduce complet mişcarea de rotaţie a astrului nocturn. Iar dacă vrei să ştii cum arată un ferăstrău de scânduri, acţionat de apă, şi să admiri cele mai frumoase costume populare din regiune, mergi în comuna Pietroasa, un remarcabil centru etnofolcloric.
Cinci recomandări din partea infoTravels:

Izbucul de la Călugări. În aria comunei Cărpinet se află un izvor intermitent, a cărui apă curge o dată la 20 de minute, un fenomen hidrogeologic foarte rar întâlnit.
Pivniţele Diosig. Podgoria Diosig-Cadea-Săcuieni atrage atenţia prin complexul de 25 de pivniţe pentru învechirea vinului, una dintre acestea fiind supraetajată, construită în 1830.
Valea Iadului. De-a lungul a 42 km de traseu pitoresc din Munții Apuseni se înşiră peşteri şi cascade precum: Iadolina, Moară Dracului, Săritoarea Ieduţului.
Peştera Urşilor lângă oraşul Chiscau, o peşteră de o rară frumuseţe, ce găzduieşte o serie de stalagmite şi stalactite precum şi fosile de urşi de peştera, specie dispărută în urmă cu 15.000 de ani.
Palatul Baroc din Oradea - a fost construit între anii 1761 şi 1777. Şi el este parte a aceluiaşi complex arhitectural şi, din nou, este opera arhitectului vienez Franz Anton Hillebrandt.

 
Înapoi la cuprins | Înapoi la meniul principal