Defilee si chei in Romania - infoTravels.ro Prezentarea principalelor defilee si chei din Romania. Localizarea si prezentarea caracteristicilor acestora - InfoTravels

Cauta in pagina
Du-te la conținut

Meniul principal :

OBIECTIVE TURISTICE
Zonele de munte ale României oferă un număr foarte mare de defilee şi chei, fenomene carstice, impresionante, extrem de spectaculoase, o adevărată încântare privirilor turiştilor. O bună parte din cheile adăpostite de Carpaţii româneşti au fost declarate rezervaţii naturale tocmai în ideea de a păstra intacte elementele de flora sau de faună, sau de cele natura peisagistică sau geologică. În aceste zone se întâlnesc deasemenea, un număr foarte mare de peşteri, obiective turistice foarte căutate mai ales pentru categoria de turişti în căutare de aventură şi adrenalina, cheile şi defileele fiind un loc propice pentru drumeţii montane şi sporturi extreme. De asemenea, defileele şi cheile au o valoare economică, constituind locul ideal pentru construirea barajelor artificiale pentru hidrocentrale. Exemplul cel mai potrivit : hidrocentrala Porţile de fier.
Cheile Tatarului - la 30 km de Baia Mare
Localizat între Varciorova şi Gura Văii, în judeţul Mehedinţi, acolo unde Dunărea taie Munţii Carpaţi şi formează un superb defileu, numit Porţile de Fier. În Defileul Dunării întâlnim un număr foarte mare de situri arheologice, unul dintre locurile cele mai bogate în astfel de atracţii din sud-estul Europei. Multe dintre aceste situri au fost descoperite în momentul în care s-a început construcţia celor două hidrocentrale, pe la începutul anilor '60. Relieful carstic şi vegetaţia interesantă, cuprinzând specii sudice şi o suită de plante rare, constituind de asemenea alte atracţii care recomandă vizitarea acestor locuri. Apele îşi continuă drumul până la barajul de la Gura Văii, unde pun în mişcare turbinele hidrocentralei "Porţile de Fier". Aici Dunărea traversează defileul carpatic cel mai grandios din cele întâlnite pe toată lungimea sa
Între localităţile Dubova şi Ogradena, pe o lungime de 9 km, valea Dunării se îngustează şi formează aici locul numit Cazanele Dunării, sector al defileului Dunării. Un loc unde fluviul are lăţimea de 180-200 m, cu pereţi aproape verticali, aici apar marmite laterale şi de fund, precum şi vârtejuri de apă. În zona Cazanelor Mari se găsesc peşterile Gura Pornicovei şi Veterani. Regiunea aceasta a fost declarată rezervaţie complexă. Remarcăm aici stâncile calcaroase Ciucarul Mare şi Ciucarul Mic, cu o vegetaţie interesantă, loc ideal pentru turişti.
Situat între localităţile Livezeni şi Bumbeşti-Jiu în judeţul Gorj, Defileul Jiului este săpat de rău între Munţii Parâng şi Munţii Vâlcan, având o lungime de 30 km
Defileul Mureşului se găseşte între localităţile Topliţa şi Deda, are o lungime de 50 km şi o lăţime de 80-100 m. Defileul Mureşului este tăiat de rău în andezitele şi piroclastitele munţilor vulcanici pe care îi separa, aceştia fiind Munţii Harghita şi Munţii Gurghiu
Cheile Zugrenilor sau Cheile Bistriţei, reprezintă sectorul cel mai impresionant al cursului râului Bistriţa, fiind de asemeni protejate prin lege. Cheile se întind pe o distanţă de 4 km, valea având o lăţime ce variază între 150 şi 200 m, pereţii având şi ei înălţimi ce variază între 200 şi 300 m. Accesul dinspre sud se face pe drumul naţional Piatra Neamţ - Bicaz - Vatra Dornei
Pe cuprinsul Cheilor se observă numeroase vârtejuri, repezişuri, ochiuri adânci de apă. Impresionante mai sunt de asemeni şi stâncile cu forme bizare cum ar fi Coltul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Puşcatei, Râpă Scară, Stanca Coifului. Teritoriul ocrotit are o suprafaţă 159 ha. 
Între staţiunea climaterică Lacul Roşu şi comună Bicaz-Chei, în judeţul Neamţ, întâlnim Cheile Bicazului. Cheile sunt tăiate de răul Bicaz în partea central-estica a Munţilor Hăşmaş Mare. Au 8 km lungime. Valea Bicazului este flancată în acest sector de mai multe înălţimi numite local “pietre”: Piatra Altarului (1121 m), Piatra Arşiţei, Piatra Glodului. În zona centrală a cheilor se afla punctul cel mai spectaculos al acestora – “Gâtul iadului” -cu pereţi abrupţi şi foarte apropiaţi încât razele soarelui nu ajung niciodată la nivelul oglinzii apei. Zona este foarte frecventată de alpinişti. Regiunea Cheilor Bicazului a fost declarată rezervaţie complexă. Clima subalpina, stimulanta cu aer ozonat şi posibilităţile de tracking, alpinism, a sporturilor sezonului rece vă vor îmbunătăţi tonusul.
Cheile Oltetului au fost sapate in Muntii Capatanii. In aceste chei se afla Pestera Polovragi unde conform legendelor ar fi trait Zamolxe - zeul geto-dacilor.
Situate în judeţul Cluj, în arealul comunei Petreştii de Jos, Cheile Turzii sunt tăiate de răul Hasdate în nordul Munţilor Trăscău (Munţii Apuseni). Pereţii puternic fragmentaţi, înalţi de 100 m, numeroasele peşteri, diversitatea floristică dau cheilor un aspect pitoresc, făcând din acestea un important obiectiv turistic. Ca o curiozitate, în acest loc se semnalează cea mai joasă altitudine din ţara noastră la care apare floarea de colţ (540 m). În Cheile Turzii se pot practica numeroase sporturi şi activităţi specifice zonelor de munte: parapanta, escalada sportivă, mountain-biking, speologie, excursii montane.
Cheile Nerei - atentie marita la vipera cu corn
Cheile Rametului - jud. Alba
Nera izvorăşte din Munţii Semenic şi are în drumul său spre Dunăre un parcurs de toată frumuseţea constituind una dintre cele mai lungi şi spectaculoase chei din ţară. Au o lungime de 18 km. În zona Cheilor Nerei se afla rezervaţia Cheile Nerei-Beusnita care ocroteşte specii de plante că liliacul, laleaua pestriţă, ghimpele, scumpia.

Cheile Sohodolului au fost săpate de răul omonim în calcarele Munţilor Vâlcan. Un punct de atracţie îl reprezintă celebrele “Nări”. Sunt localizate în arealul comunei Runcu, în judeţul Gorj.
Cheile Rametului au fost săpate de răul Stremţ, în calcarele Munţilor Trăscău. Cheile sunt extreme de înguste, cu pereţi abrupţi la baza cărora apar guri de peşteri. Ceea ce impresionează în mod deosebit turistul sunt portalul de la intrarea în chei, abrupturile calcaroase impresionante, marmitele care uneori au o adâncime de 2 m, grotele şi peşterile din versanţii calcaroşi.
 
Înapoi la cuprins | Înapoi la meniul principal