Pesteri Romania, Saline Romania, Pestera Muierii, Pestera Ursilor, Pesteri prezentate de infoTravels.ro - informatii ale atractiilor turistice din Romania. - InfoTravels

Cauta in pagina
Du-te la conținut

Meniul principal :

OBIECTIVE TURISTICE
Peştera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara, la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, judeţul Argeş. Peştera s-a format datorită acţiunii apelor pârâului Dambovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului. Este o peşteră caldă, cu o tempreatură de 10 - 12 °C şi cu o umiditate moderată. Peştera este "uscată", pârâul care a generat-o având acum o altă albie. În interior se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab curent de aer. Peştera Dâmbovicioara este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală, de 555 m. Deşi această lungime este incomparabil mai mică faţă de alte peşteri din România, Peştera Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă, relieful şi natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are lăţimi ce variază între 3-4 m şi înălţimi de 4-5 m, cu puţine ramificaţii, de dimensiuni mici. După 150 m de la intrare, galeria se îngustează foarte mult. Peştera este relativ săracă în formaţiuni calcaroase însă este destul de bine cunoscută, a fost amenajată şi este frecventată de un număr destul de mare de turişti.

Peştera Ialomiţei este o situată într-o zonă turistică foarte intens circulată - Munţii Bucegi, pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, la circa 10 km în aval, la o altitudine de 1.530 m. Se desfăşoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiştilor, cu o diferenţă de nivel de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Are numeroase săli mari, ca Mihnea Vodă, Decebal, Sala Mare, Sala Hades, Sala Urşilor.

Peştera Scărişoara este una dintre cele mai mari peşteri cu gheaţă din România. Situată în Munţii Apuseni, la o altitudine de 1165 m deasupra nivelului mării, are 105 m adâncime şi 720 m lungime, cu o intrare de 50 m diametru şi 48 m adâncime, accesul făcându-se printr-o scară metalică înspre o sală imensă (108 m lungime, 78 m lăţime) - Sala cea Mare. De aici se deschid 3 intrări care duc la sălile denumite Biserica (cu peste 100 stalagmite), Rezervaţia Mare, Galeria Coman şi Rezervaţia Mică. Turiştii pot vizita sala de la intrare, Sala cea Mare, Biserica, celelalte camere fiind rezervate oamenilor de ştiinţă (putând fi vizitate doar cu acordul Institutului Speologic din Cluj-Napoca). Volumul de gheaţă este de 75.000 m³, iar renumitul gheţar din peşteră măsoară 26 m înălţime. Temperatura medie atinge +1°C vara şi coboară până la -7°C iarna. În zona permisă turiştilor temperatura medie este de 0°C. În peşteră trăiesc lilieci, precum şi insecte mici (2-3 mm). În Rezervaţia Mare a fost descoperit un schelet capră neagră.

Peştera Muierii se află în în comuna Baia de Fier, Judeţul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, peştera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele. Este prima peşteră electrificată din România. Peştera are o lungime de aproximativ 3.600 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezevaţia speologica împărţită în două sectoare: sectorul de nord (1.500m) şi sectorul de sud (880m). La 40 de metri înălţime se afla etajul superior amenajat pentru turişti cu o lungime de 573 m , ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o reţea de diverticule foarte greu acesibilă. Adevaratele atracţii ale peşterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. Celelalte încaperii, cu denumiri ce păstrează sonorităţi de arhitectură religioasă, sunt: Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare şi imaginea Stâncii Însângerate, denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola înaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci. Alte câteva atracţii sunt Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele Împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului.

Peştera Urşilor a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. Este una dintre principalele destinaţii turistice ale Munţilor Apuseni şi unul dintre cele mai vizitate obiective subterane din ţara noastră. Peştera se află în judeţul Bihor, în imediata apropiere a localităţii Chişcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m. Numele peşterii se datorează numeroaselor fosile de "urşi de cavernă" (Ursus spelaeus) descoperite aici. Peştera era un loc de adăpost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani. La un moment dat intrarea în peşteră a fost blocată, probabil datorită căderii unei stânci şi peste 140 de urşi au rămas blocaţi înăuntru, fără posibilitatea de a mai părăsi caverna. Înfometaţi aceştia s-au atacat reciproc, până când toţi au murit. Povestea lor o mărturisesc tonele de oase găsite împrăştiate în întreaga peşteră. Cu o lungime de peste 1.500 m, peştera se compune din galerii aflate pe două nivele: prima galerie, cea superioară, în lungime de 488 de metri poate fi vizitată de turişti, iar cea de-a doua, lungă de 521 m este rezervată cercetărilor ştiinţifice. 

Galeria superioară este singura arie disponibilă vizitării şi este compusă din 3 galerii şi diferite săli: Galeria "Urşilor" (sau Galeria Oaselor), Galeria "Emil Racoviţă", Galeria "Lumânărilor", Sala Lumânărilor, Sala Spaghetelor, Sala Oaselor. În Galeria Urşilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urşi, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice si mistreţi. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparţinând culturilor cu mult înaintea erei noastre.  Printre formaţiunile de stalactite şi stalagmite se remarcă Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul şi Căsuţa Piticilor, Draperiile din Galeria Urşilor, Portalul, Pagodele şi ultima sală, Sfatul Bătrânilor, iluminată cu lumânări. Temperatura în peşteră este constantă de-a lungul anului (10ºC), iar umiditatea se menţine la 97%. La intrarea în peşteră se află un pavilion, compus dintr-o sală de aşteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic şi un stand cu suveniruri şi obiecte artizanale specifice zonei. Pe baza studiilor complexe întreprinse de Institutul de Speologie "Emil Racoviţă", s-au stabilit soluţiile de amenajare şi măsurile specifice de protecţie a peşteri. După 5 ani de amenajări la standarde mondiale, la 14 iulie 1980, peştera a fost deschisă vizitatorilor. Anual peştera este vizitată de peste 200.000 de vizitatori.
 
Peştera Vântului este cea mai mare peşteră din România, cu o lungime totală de 52 km. Se află în Munţii Pădurea Craiului, în vecinătatea localităţii Şuncuiuş. Peştera nu este deschisă vizitării, fiind rezervată cercetărilor ştiinţifice, existând un proiect de deschidere a peşterii către public. A fost explorată pentru prima oară în 1952. Temeperatura medie este de 11.8˚C. Se numeşte Peştera Vântului datorită curenţilor de aer extrem de puternici care pot fi simţiţi în peşteră, în special la intrare. Mult mai puţin ample, dar de o spectaculozitate aparte rămân şi peşterile din Podişul Dobrogei, între care se remarcă: Peştera Liliecilor (Gura Dobrogei) şi Peştera Limanu.

Peştera Liliecilor este o formaţiune calcaroasă situată la sud-vest de comuna dobrogeană Târguşor, are o lungime a galeriilor de 480 m şi adăposteşte şi în prezent mari valori ştiinţifice. Dintre acestea menţionăm în primul rând marile colonii de lilieci, care au dat şi numele, prezenţi tot timpul anului - liliacul cu mustăţi: Myotis mistacinus şi Rhinolophus mehelyi.

Peştera Limanu se află la circa 5 km sud-vest de municipiul Mangalia şi este în lungime de 3200 m, fiind cunoscută de foarte mult timp, dupa 1900 începand să fie vizitată. Peştera se întinde mai mult pe orizontală, diferenţele de înălţime faţă de intrarea principală nu depăşesc 5 m. Intrarea situata la o altitudine de 25 m este orientată spre sud, fiind larga de 3,5 m şi înaltă de 1,4 m. Condiţiile microclimatice cu o temperatură constantă de 120C, umiditatea de 80 - 90 % si lipsa aproape completă a curenţilor de aer, fac ca în galeriile sectorului doi al peşterii, să se întâlnească o fauna bogată, caracteristică peşterilor şi depozitelor de guano, găsindu-se totodată şi colonii mari de lilieci. Acestea sunt duar câteva dintre frumuseţile naturale din subteranul ţării noastre. Pentru a le admira trebuie să urmăm sfaturile specialiştilor în speologie şi sa fim echipaţi corespunzător. De asemenea frumuseţea peşterilor trebuie să rămână nealterată de prezenţa turiştilor în galerii. 

Aşadar corect echipaţi, cu dorinţa explorării şi intenţia de conservare a frumuseţilor, porniţi în călătorie spre minunatele tărmâuri subterane româneşti.
 
Înapoi la cuprins | Înapoi la meniul principal